Marimea lor este 4-8 mm lungime; culoare rosu / maroniu pana la maro inchis; picioarele si antenele sunt galbui; corpul este aplatizat dorsoventral (spatele si abdomenul); aripile au fost reduse la forma si dimensiunea unor solzi, care sunt retezati la spate; de aceea plosnitele de pat nu pot zbura; antenele sunt compuse din patru segmente, avand segmentul de baza foarte scurt; stadiile larvare sunt foarte asemanatoare insectelor adulte, deoarece sufera o metamorfoza hemimetabola.

Femelele depun zilnic intre 1 si 12 oua. Pe parcursul intregii vietii, femela depune 100-500 de oua. Acestea sunt bine prinse si lipite in locul de clocire (crapaturi, pe haine sau draperii sau in spatele tablourilor) printr-o secretie solubila in apa. La o temperatura de 25° C evolutia de la stadiul de ou la cel de insecta adulta dureaza circa 4-6 saptamani, iar larvele eclozeaza in doua saptamani. Plosnitele de pat trec prin cinci stadii larvare. Dupa fiecare naparlire larvele trebuie sa se hraneasca cu sange. In acest sens ele prefera sangele de om, dar se hranesc si cu sange de mamifere mici si pasari. Dupa fiecare etapa de hranire cu sange, insectele pot rezista perioade lungi fara hrana. Plosnitele sunt insecte nocturne, pe timp de zi ascunzandu-se in gauri si crapaturi.

Se spune ca plosnita de pat este originara din Asia si ca ea s-a raspandit in toata lumea datorita oamenilor. In Europa centrala si de est ea apare numai in casele oamenilor si in cotetele de pasari domestice.

Intra in categoria agentilor suparatori, fiind totodata si daunatoare pentru igiena si parazit. Ele ies noaptea din ascunzisuri si vin la oamenii care dorm, pentru a se hrani cu sangele lor. Pe deasupra ele nu  gasesc de obicei din prima un vas de sange, ceea ce duce la incercari repetate, care lasa o serie de urme de intepaturi pe pielea omului, asemanatoare unui traseu. intepaturile sunt observate abia la trezirea din somn. Persoanele sensibile fac, in urma intepaturilor, un fel de urticarie si au o senzatie intensa de mancarime in acele zone. Aceste simptome sunt cauzate de o secretie anti coagulanta, pe care plosnita o injecteaza cand inteapa, pentru a impiedica coagularea  sangelui. Prin scarpinat, locul intepaturii se poate infecta. La oamenii extrem de sensibili pot aparea chiar si tulburari de vedere. Plosnita de pat poate transmite de asemenea si hepatita B. Pe langa aceasta s-a mai constatat Ia plosnite si prezenta altor virusi, printre care si hepatita C si HIV. Transmiterea acestor virusi la om nu a putut fi inca dovedita stiintific.

Locurile in care s-ar putea ascunde plosnitele  gauri si crapaturi trebuie preventiv aspirate. Eventual, paturile se pot muta din apropierea peretilor.
Combaterea directa poate fi facuta cu ajutorul insecticidelor de contact (substante de baza- piretroizi). O alta metoda consta in cresterea temperaturii camerei la 55° C timp de o zi si jumatate. La aceste valori ridicate ale temperaturii sunt eliminate toate stadiile de evolutie ale plosnitei de pat. Masurile de combatere a invaziei ar trebui intreprinse de o firma specializata de dezinsectie si deratizare srl.

Incoming search terms: