Furnicile sunt insecte sociale care traiesc in colonii (musuroaie) de pana la mai multe milioane de indivizi, avand o organizare a coloniilor foarte avansata pentru lumea animalelor. Fac parte din familia Formicidae, care, impreuna cu familiile inrudite ale viespilor si albinelor, apartin ordinului Hymenoptera. Indivizii se impart in femele subfertile sau uneori sterile (lucratoare), masculi fertili (trantori) si femele fertile (denumite matci sau regine).
Pana in prezent au fost descrise peste 2500 specii din totalul estimat de 22 000 de specii. Acestea sunt usor de identificat dupa antenele lor indoite (sub forma de cot) si dupa talia subtire. Coloniile sunt uneori descrise ca superorganisme deoarece furnicile par sa functioneze ca o entitate unitara, ele lucrand impreuna pentru a mentine colonia. Furnicile prospera in cele mai multe tipuri de ecosisteme, si pot forma circa15 – 25% din biomasa animalelor terestre.

Definitie

Furnica, nume comun dat membrilor unei familii de aproximativ 9000 de specii de insecte care traiesc in societati inalt organizate numite colonii. In aceste colonii diversele activitati necesare nutritiei, adapostirii si reproducerii coloniei sunt divizate intre indivizi special adaptati. Furnicile apartin ordinului de insecte Hymnoptera, un grup care include albinele, viespile si sawflies (insecte asemanatoare ca infatisare cu viespile).

Unele specii de viespi si albine seamana cu furnicile prin faptul ca traiesc in colonii si, prin urmare, se spune despre ele ca sunt sociale, dar furnicile sunt singurele himenoptere in care orice specie este sociala. Furnicile se disting de alte himenoptere prin faptul ca au antene indoite (sau in forma de cot) si ca poseda un abdomen crestat care formeaza un mijloc ingust

Lucratoare, regine, masculi. Diviziunea muncii

Coloniile de furnici variaza in dimensiuni de la cativa membri pana la milioane de membri.

Membrii unei colonii de furnici se impart in categorii numite caste, fiecare cu un rol diferit. Fie ca este vorba de colonii mici sau mari, furnicile isi impart sarcinile de lucru dinauntrul coloniei, cum sunt sapatul tunelelor, cresterea vlastarelor, colectarea hranei si depunerea oualelor. Aceasta diviziune a muncii inseamna ca fiecare furnica este specializata, indeplinind unele, dar nu toate diversele sarcini necesare vietii coloniei.
Majoritatea membrilor coloniei sunt femele lucratoare, care sunt incapabile de reproducere,in enorma majoritate a cazurilor. Lucratoarele nu se reproduc decat in unele cazuri rare. Unele lucratoare pot avea mici ovare si pot elibera oua, dar ele nu au, de regula, un organ de depozitare a spermei, asa ca nu pot produce oua fertilizate.
Furnicile lucratoare nu poseda aripi si isi indeplinesc cea mai mare parte a muncii in colonie, munca ce include cautarea hranei, ingrijirea progeniturilor si apararea coloniei de furnicile din alte colonii.

In coloniile catorva furnici exista caste fizice, adica lucratoarele apartin unor clase de dimensiuni diferite, numite lucratoare minore, medii si majore. Deseori, furnicile mai mariau capete disproportionat de mari si, implicit mandibule mai mari. Asemenea indivizi sunt numiti uneori furnici-soldat pentru ca mandibulele lor puternice le fac mai puternice in lupta, desi ele sunt inca lucratoare si sarcinile lor nu variaza foarte mult in comparatie cu lucratoarele minore sau medii. In cateva specii, lucratoarele medii sunt absente, creandu-se astfel o diviziune acuta intre minore si majore. Furnicile tesatoare, de exemplu, au lucratoare de doua dimensiuni. Alte specii arata variatii continue in ceea ce priveste dimensiunea lucratoarelor. Cea mai mare diferenta se regaseste la specia Pheidologeton, unde lucratoarea majora cantareste, in stare uscata, de 500 de ori mai mult decat o lucratoare minora.

Sarcinile pe care fiecare lucratoare le indeplineste sunt influentate atat de varsta, cat si de caracteristicile fizice. Tinerele lucratoare au grija de larve si de pupe. Lucratoarele de varsta medie au grija de cuib, reparand sparturile din tunelurile subterane, transportand mancare sau carand gunoaiele afara din cuib. Numai lucratoarele in varsta parasesc cuibul in cautarea hranei. De obicei, ele nu supravietuiesc mult in aceasta periculoasa sarcina pentru ca se expun riscului de a fi mancate de alte animale mai mari.

Reginele sunt mai mari decat lucratoarele si sunt singurele femele din colonie capabile sa se reproduca, acolo unde exista. Reginele se nasc inaripate(de regula), ele rupandu-si aripile dupa imperechere, lasand cioturi vizibile, aceasta fiind o trasatura distinctiva a reginei. Majoritatea furnicilor au un sistem in care numai regina si femelele crescatoare sunt capabile de reproducere.In speciile cu o singura regina si mari colonii capacitatea de reproducere a reginelor este uimitoare. O regina furnica de foc poate depune 100 oua pe ora, 24 de ore din 24, iar o regina africana poate depune 3 pana la 4 milioane de oua pe luna. Contrar opiniei populare, unele cuiburi de furnici pot avea mai multe regine sau pot exista fara regine. Lucratoarele care au abilitatea de a se reproduce sunt numite ,,gamergates’’ si coloniile fara regina sunt numite colonii gamergates; se spune despre coloniile cu regine ca sunt ,,queen-right”.

Majoritatea furnicilor sunt univoltine, producand o noua generatie in fiecare an. In zborul nuptial, masculii isi iau zborul inaintea femelelor. Ei folosesc indicatii vizuale pentru a gasi un teren de imperechere, d. e un pin, spre care ceilalti masculi din zona converg. Masculii secreta un feromon de imperechere si femeile il urmeaza. Femelele din unele specii se imperecheaza doar cu un singur mascul, dar in altele ele se pot imperechea cu pana la zece masculi diferiti. Reginele se imperecheaza cu masculii, care sunt inaripati(de regula), folosindu-se apoi de sperma pentru a produce oua fertilizate, care, clocite, produc furnici lucratoare si o noua generatie de regine. Totusi, regine fara aripi (eng. ergatoids, d.e. la furnicile razboinice) si masculi fara aripi exista la cateva specii. In afara de imperecherea cu reginele, masculii nu joaca nici un rol in viata coloniei. Ei hoinaresc departe de colonie si mor la scurt timp dupa imperechere